România într-un minut: Râpa Roșie, micul canion al României

Canionul Râpa Roșie este o locație unică în România, declarată rezervație naturală datorită coloanelor roșii săpate în aproximativ 60 de milioane de ani. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare iar pereţii săi au înălţimi cuprinse între 80-100 de metri. Denumită popular şi ”micul canion al României”, Râpa Roşie se află la aproximativ trei kilometri de oraşul Sebeş, judeţul Alba.

Râpa Roșie a fost numită, de-a lungul anilor „deal straniu”, „orga de pământ”, „piramide coafate”, ”pământurile rele”. Dealul-monument al naturii pare unul ciudat, mai ales când plouă. Printre cutele adânci care brăzdează dealul, se pornesc la vale pârâiaşe sângerii, care în cădere produc zgomote care te înfiorează. Rezervaţia apare ca o alternanţă a argilelor roşii cu gresii cenuşii. Cea mai înaltă culme a Râpei Roşii trece de 500 de metri şi oferă o panoramă spectaculoasă.

Șiroaiele de apă au săpat în rezervaţie, în jur de 60 de milioane de ani, cute adânci, dând naştere unor superbe coloane numite ”piramide coafate”. La baza versantului, torenţii au clădit conuri de dejecţie, care îşi modifică aspectul şi dimensiunile în urma ploilor mai abundente. Datorită pantei mari şi a lipsei vegetaţiei, apa de şiroire, prăbuşirile şi alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi şi piramide de pământ, care împreună cu culoarea rosie şi violacee îi dau un aspect impresionant. Deasupra coloanelor, dealul se continuă cu pajişti inverzite şi presărate cu pomi.

Râpa Roșie este singura rezervaţie de acest gen din România, formaţiunile sale putând fi comparate cu cele întâlnite în Marele Canion al fluviului Colorado din SUA. Un perete imens, aproape vertical, cu aspectul unei orgi uriaşe, lasă impresia unui monument ancestral ruinat. Ciudatele coloane şi piramide etajate, separate de ravene, formează un microrelief pe care geografii îl numesc „badlands” (pământuri rele). Termenul, de origine engleză, a fost folosit pentru prima dată în Dakota de Sud (Statele Unite), unde acest relief este bine dezvoltat. În plus, în zona rezervaţiei au fost descoperite fosile ale unor dinozauri. “Balaur bondoc” este denumirea ştiinţifică a unei specii de dinozaur carnivor, descrisă pe baza unei fosile descoperite în 2009 la marginea râului Strei, la 1 kilometru de Râpa Roşie. Descoperirea a fost realizată de geologul şi paleontologul Mátyás Vremir din Cluj-Napoca.

Râpa Roșie este, dincolo de pitorescul pe care îl oferă și imaginile spectaculoase, și un loc plin de legende și mister. Pentru că aici se află una dintre cele mai mari peșteri din lume dezvoltate în pământ, oamenii locului spun că această peșteră-tunel denumită „Gaura Hoţilor”, era adăpost pentru bandiţii de altădată. Iar acest lucru este „demonstrat” chiar și de o legendă:

„Acum mulţi ani, trăia un anume Lică «a lu’ Brânză», al cărui unic talent era de a se strecura în spaţii înguste, exact ca o pisică. Lică era tocmit ca om cu animalele şi le purta pe la Râpa Roşie, pe care ajunsese să o cunoască bine. Într-o dimineaţă, însă, o bancă din Sebeş a fost spartă. Hoţul, spunea Poliţia, ar fi pătruns printr-o ferestruică prin care doar un sugar ar fi putut trece. Bineînţeles, autorităţile l-au condamnat la închisoare pe Lică-Pisică, deşi niciun ban nu a fost găsit în timpul anchetei. În tot acest timp, drăguţa lui Lică era văzută urcând mereu la Râpa Roşie. Astfel, lumea spunea că la Gaura Hoţilor şi-ar fi ascuns Lică banii. S-a făcut şi acolo o anchetă, dar tot nimic. După eliberare, Lică şi-a luat drăguţa şi au plecat în America, de unde, la scurt timp, au început să trimită familiei sume mari de bani. Cum a reuşit Lică-Pisică să câştige atât de mult, într-un timp atât de scurt, nu se ştie. Dar umblă vorba că aceştia ar fi fost banii furaţi de Lică şi pitiţi în Gaura Hoţilor”.