Filmul Jeanne du Barry sau cum reușește o femeie în industria cinematografiei

În weekend am avut plăcerea să vizionez filmul Jeanne du Barry, care a avut premiera în Franța pe 16 mai. Pelicula este povestea amantei lui Ludovic al XV-lea și relatează viața, ascensiunea și decăderea favoritei de la curtea regelui francez Ludovic al XV-lea, Jeanne Vaubernier. Sinopsisul oficial al filmului în limba franceză o descrie pe Vaubernier ca fiind o tânără din clasa muncitoare dornică de cultură și plăcere, care își folosește inteligența și alura pentru a urca treptele scării sociale una câte una. Ea devine favorita regelui Ludovic al XV-lea care, fără să știe de statutul ei de curtezană, își recapătă prin ea pofta de viață. Cei doi se îndrăgostesc nebunește, iar împotriva tuturor bunelor maniere și a etichetei, Jeanne se mută la Versailles, unde sosirea ei scandalizează curtea.

Dincolo de intriga poveștii din spatele filmului, mi-a atras atenția un lucru: scenariul filmului este co-scris de Maiwenn, filmul este regizat de Maiwenn, iar rolul principal este jucat tot de Maiwenn. Pe numele său Maiwenn Le Besco, artista franceză s-a născut pe 17 aprilie 1976 în Les Lilas, Seine-Saint-Denis, o suburbie din estul Parisului. În copilărie, Maiwenn a jucat în câteva filme, unul dintre ele fiind One Deadly Summer (1983), în care a interpretat versiunea din copilărie a personajului principal jucat de Isabella Adjani. Pe parcursul carierei sale, rolul care s-a bucurat de cea mai mare recunoaștere internațională este cel din The Fifth Element (1997, în regia lui Luc Besson), Diva Bazina.

Recunosc că o admir foarte mult pe Maiwenn pentru că și-a oferit un rol superb în Jeanne du Barry, la cei 47 de ani ai săi. În plus, este implicată în toate palierele importante ale unui film: scenariu, regie și interpretare – iar asta m-a făcut să o admir chiar și mai mult. De ce? Pentru că deși la nivel declarativ se vorbește, inclusiv în industria cinematografică de egalitate de gen, sunt încă multe țări în care acest lucru nu reprezintă o realitate.

Potrivit raportului Celluloid Ceiling, un studiu anual cu tradiție îndelungată care abordează industria filmului, arată că în 2019, doar 21% din regizori, scenariști, producători executivi, editori și cameramani care au lucrat pentru primele 250 de filme cu cele mai mari încasări în Statele Unite erau femei. Este o cifră în creștere însă această creștere este de doar 4% față de 1998. În plus, doar o singură femeie director de film, Kathryn Bigelow a câștigat un Premiu Oscar în istoria de 90 de ani a Premiilor Academiei de Film, cu pelicula The Hurt Locker (2009).

Desigur, sunt pași care se fac, timizi, însă până atunci, dacă în România și nu numai, de exemplu, ar fi venit o actriță cu un proiect în care să îndeplinească toate aceste trei roluri, cel mai probabil nu ar fi fost luată în serios și nici nu și-ar fi putut pune în aplicare planul.

Atât Maiwenn cât și toate femeile care reușesc într-o industrie cunoscută ca fiind dominată de bărbați, sunt exemple de „Așa da!” sau „Iată că se poate!”. Și mai mult, sunt motivația care, pe orice femeie o determină să continue în demersul său, să aibă încrederea că se poate și că un vis poate deveni realitate!

Laela Kilbourn, una dintre femeile de succes din cinematografia internațională, dă o explicație provocărilor pe care femeile le întâmpină în industria cinematografică, într-un interviu publicat pe www.canon-europe.com:

„Conștient sau nu, femeile sunt supuse unor stereotipuri. Cinematografoca este în mod tradițional o profesie a bărbaților. Este un job tehnic și care implică forță fizică. Implică anduranță și duritate. Iar acestea sunt lucrurile – cu siguranță în societățile occidentale – la care se presupune că femeile nu pot performa”. Asta înseamnă că femeile care activează în industria cinematografică exerimentează o presiune suplimentară în încercarea lor de a avansa în carieră. „Femeile din industria filmului trebuie să muncească de două ori mai mult în comparație cu orice bărbat, pentru că se luptă și cu o stigmată: poate o femeie să reușească? Are potențialul nativ să facă asta? Poate face față stresului, tehnologiei din industrie, bugetelor imense pe care le implică producțiile cinematografice?”, spune Claudia Raschke, un alt cineast de succes care reprezintă femeile în industria de profil. Ca femeie care lucrează pe platou, Claudia a mai adăugat: „Nu poți face nicio greșeală, pentru că reprezinți femeile în industria filmului. Trebuie să te concentrezi pe a fi un exemplu, pentru că dacă dai greș, eșecul tău se va propaga în industrie și îți poate închide toate ușile în acest domeniu”.

Jeanne du Barry a deschis Festivalul de Film de la Cannes și a avut, în aceeași zi, pe 16 mai, premiera în cinematografele franceze. De asemenea, filmul este primul proiect cinematografic al lui Johnny Depp după procesul de reabilitare în urma acuzațiilor de violență domestică. Depp îl interpretează pe regele Ludovic și vorbește în limba franceză în film, o premierăpentru el chiar dacă se știe de mult timp că vorbește fluent franceza. În România, filmul va fi distribuit de Independența Film și va ajunge în cinematografele din țara noastră în toamna acestui an. “Jeanne Du Barry” se alătură unor filme importante confirmate recent pentru a avea premiera în festival, cum ar fi “Killers of the Flower Moon” al lui Martin Scorsese și productia Disney, “Indiana Jones 5”.