R(E)voluția digitală vine de la noile generații

Conectați tot timpul la mediul online, cu o capacitate foarte mare de mobilitate, avizi de experiențe autentice și colaborative, noua generație – Millennialii (născuți între 1981-1996) și Generația Z (născuți după 1996) – reprezintă o țintă foarte interesantă dar în același timp provocatoare deopotrivă pentru angajatori dar și pentru toate categoriile de companii care îi vizează drept clienți: retail, turism, tehnologie.

La fel de provocator se prefigurează și profilul lor de antreprenori, aceștia fiind „arhitecții” viitorului în business. Toată viziunea lor despre viața profesională și cea personală a fost profund influențată de criza economică din 2007-2009 și avansul tehnologic fără precedent din ultima decadă. Sunt generația căreia pe bună dreptate i se poate spune că „îi curge tehnologia prin vene”; gravitează în jurul tehnologiei, de la modalitățile de divertisment pe care aleg să le practice și până la modul în care aleg să își construiască o carieră. Generația Z cel puțin, a crescut cu o nouă realitate, reprezentată de tehnologia informației, internet și rețele sociale, spre deosebire de Millenniali, sau Generația X (1965-1980) care a trebuit să învețe de la zero ce este Internetul și mai ales cum să îl folosească.

Studiile la nivel internațional arată că în cazul Generației Z, comportamentul acesteia este rezultatul a două revoluții sociale: criza financiară din anul 2008 și accesul liber la Internet care a redefinit complet modul de comunicare inter-umană. Sociologul Bernard Cathelat vorbește despre Generația Z ca fiind „generația crizei și a digitalizării”, care navighează permanent între viața reală și cea din mediul virtual.

Dar poate că provocarea cea mai mare vine din faptul că Generația Z reprezintă un amalgam de segmente de consumatori cu vârste cuprinse, în mare, în trei categorii: mai puțin de 15 ani, între 15-18 ani și 18-30 ani. Cu alte cuvinte, deși au în comun faptul că s-au născut cu internetul și tableta în mână, când vine vorba de marketing lucrurile stau diferit, pe cele trei segmente de consumatori. Atunci când intervine decizia de cumpărare, atât Generația Z cât și Millennialii au o puternică înclinație spre comparație. Comparația este în ADN-ul lor și, spre deosebire de generația imediat anterioară (Generația X), au mult mai puțină nevoie de sfaturi profesionale. Preferă să citească review-urile și comentariile de pe rețelele de socializare, de pe site-uri specializate (TripAdvisors pentru călătorii, de exemplu) sau chiar de pe bloguri. Iar raportul calitate-preț este pentru ei decisiv.

Noile generații au redesenat deja și modul de a gândi sau de a face afaceri. Au descoperit modele disruptive, au revoluționat industrii și se numără printre cei cărora li se datorează o parte din inovația și avansul tehnologic de astăzi. Michael Malone, autorul cărții „Trinitatea Intel” susține chiar că noua generație de antreprenori va rupe lanțul: aceasta va fi în măsură să ofere idei esențiale pentru giganții IT mai degrabă decât vice-versa. Mai mult, Malone previzionează o încetinire a inovației în companii precum Cisco, Yahoo sau Twitter, care vor avea nevoie de idei proaspete venite de la cei care încă sunt departe de a fi în top. Altfel spus, noile generații sunt cel mai important element al erei digitale. Ei gândesc folosindu-se de tehnologie și prin tehnologie.

Las mai jos câteva date despre ce înseamnă noile generații și tehnologia:

• Peste 80% dintre Millenniali au cont de Facebook
• Un studiu din 2014 al Lab42, o companie de cercetare care a studiat comportamentul millennialilor față de noile tehnologii și utilizarea platformelor de social media, arată că peste 80% dintre aceștia cred că tehnologia va schimba lumea într-un mod pozitiv.
• Același studiu arată că noile generații sunt foarte dependente de tehnologie, în special de smartphone-uri.

Este clar că noile generații vor avea deopotrivă de câștigat și de pierdut de pe urma vieții lor ultra-conectate la tehnologie. Încă din 2012 un raport al Pew Research Center, care a inclus opiniile unor lideri din domeniul tehnologiei, observatori și critici –  arăta că în 2020 modul de gândire multitasking al adolescenților și al tinerilor adulți va fi complet diferit de cel al persoanelor cu vârsta de peste 35 de ani. 55% din aceste voci ale tehnologiei incluse în raport au afirmat că schimbările în comportamentele de învățare vor fi pozitive. Însă 40% dintre aceștia au previzionat și un rezultat negativ: tinerii din noile generații vor fi ușor distrași și rapid îndepărtați de la capabilitățile de analiză în profunzime și de la abilitatea de a relaționa față în față.

2020 a adus însă cu sine pandemia de coronavirus, un fenomen care este pe cale să schimbe, dacă nu a schimbat deja, complet, realitatea cu care eram obișnuiți: de la cea profesională la cea personală. Abilități precum lucrul de la distanță sau work from home care până acum erau trecute la categoria rarități, au devenit acum o normalitate care va dura cel puțin în următorul an și jumătate. Și poate că aceste concepte vor rămâne definitiv în cerințele viitorilor angajați sau vor fi trecute la „must-have” pentru mai toate companiile, indiferent de mărimea lor, domeniul în care activează sau prezența lor la nivel internațional sau nu. Diferența față de Generația X (cei născuți până la începutul anilor ’80) și noile generații (Millennialii și Generația Z) este că dacă primii încep acum să se obișnuiască cu acest mod de lucru, cea de-a doua categorie este setată deja pe aceste coordonate. De aici rezultă că și capacitatea lor de a se adapta la noile condiții de muncă va fi una mult mai mare, prin comparație cu generația anterioară. Și de ce nu, cum spuneam mai devreme, ei sunt creatorii unui viitor mai bun, în care inovația și dezvoltarea sustenabilă vor fi cele două concepte de bază care vor guverna realitatea de mâine.

Cum sunt împărțite generațiile:

• Silent: născuți înainte de 1945
• Baby Boomers: 1946-1964
• Generația X: 1965-1980
• Millennialii: 1981-1996
• Generați Z: după 1996