Author

Ruxandra Serban

Share

Numar total de vizualizari: 203

Numar vizualizari de azi: 1

Author

Ruxandra Serban

Share

E o întrebare la care aș putea răspunde doar într-o frază și ar fi suficient: pentru că ele reprezintă peste 90% din companiile care activează în România, generează aproape 70% din cifra de afaceri a României și creează peste 60% din locurile de muncă. Nu sunt cifrele mele, au spus-o alții înaintea mea. Iar subiectul a fost îndelung dezbătut și întors pe toate fețele.

Dar dincolo de cifre și de impactul IMM-urilor la nivel macroeconomic, las mai jos câteva dintre motivele pentru care eu, ca antreprenor și IMM-ist cred că România are mare nevoie de antreprenori:

  • Eurostat ne spune că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu doar 2,2 IMM-uri la 100 de locuitori. Asta înseamnă jumătate față de media UE, care în 2015 era de 4,5 IMM-uri la 100 de locuitori. Măcar și din acest considerent numeric, ar trebui să încurajăm cât de mult putem inițiativele antreprenoriale!

 

  • Numărul de IMM-uri este un barometru foarte bun care arată dezvoltarea unei țări, având în vedere că, așa cum spuneam la început, generează o proporție covârșitoare a cifrei de afaceri a unei țări – 70% în cazul nostru.

 

  • Dacă aproape două treimi din forța de muncă a României “este înrolată” în IMM-uri, e clar, că toate aceste companii sunt un motor de creștere și dezvoltare pentru economie. În plus, IMM-urile înglobează cea mai mare parte din numărul de angajați care lucrează în mediul privat. Deci susțin dezvoltarea sectorului privat.

 

  • Prin definiție, firmele mai mici sunt mai flexibile, sunt mult mai ușor adaptabile la cerințele pieței și au un timp de răspuns mult mai rapid decât companiile mari și foarte mari care lucrează pe proceduri. Este evident rolul și importanța companiilor mari, dar dincolo de asta, inițiativa antreprenorială trebuie sprijinită cu orice preț!

 

  • Multe din marile afaceri de astăzi au pornit de la mici inițiative antreprenoriale, care au devenit mai apoi IMM-uri și ulterior au crescut până au ajuns la nivelul de astăzi: multe sute de angajați, prezență la nivel național sau chiar și pe piețele externe. Și asta nu s-a întâmplat numai în România, unde avem deja nenumărate exemple de astfel de companii, din foarte multe domenii de activitate, ci peste tot în lume. Până la urmă și Apple a pornit de la o idee genială a lui Steve Jobs și a ajuns un gigant mondial, câteva decenii mai târziu. Un exemplu destul de uzitat, dar totuși un exemplu de dat și peste 10 generații.

 

  • Companiile mici au avantajul că lucrând la început cu clienți puțini, serviciul lor de customer care este foarte bun. Și vorbesc aici doar de inițiativele antreprenoriale serioase care pornesc de la premisa că a fi corect și profesionist înseamnă că deții una dintre multele chei către succes.

 

  • În inițiativele antreprenoriale e loc de foarte multă creativitate și inovație. Știu ce pot face, știu unde vor să ajungă și știu cum să facă asta. Așa, pot veni cu produse sau servicii cu valoare adăugată mare pentru care există piață și în România dar și afară. Și așa, poate scăpăm și noi de stigmatul că suntem o țară care avem doar forță de muncă ieftină… care de fapt nu mai e chiar atât de ieftină.

 

Tehnologia și avansul tehnologic redefinesc antreprenoriatul românesc și creează premisele pentru dezvoltarea acelor start-up-uri tech care încep și la noi să prindă tot mai mult teren și care au mari șanse să acceseze finanțări pentru a lansa un produs sau serviciu complet nou.

 

  • Noua generație de antreprenori este foarte determinată să reușească, pentru ei nu există nicio ușă la care să nu poată bate și care să nu fie deschisă. Noii antreprenori au de partea lor vârsta, accesul la inovația globală și astfel pot pune România pe harta țărilor inovatoare.

Cât despre inovație, cred că este suficient loc și pentru România, de vreme ce, potrivit unui studio al WIPO, 11 din primele 20 de economii cele mai inovative la nivel global, provin din Europa. Iar pe primele trei locuri se află Elveția (locul 1), Olanda (locul 2) și Suedia (locul 3).