Sustenabilitatea e și pentru antreprenori

Dragilor, astăzi m-am decis să scriu despre un subiect care, deși mai light, are greutate, mai ales că se vorbește tot mai mult în lumea de business locală și din străinătate despre  el: sustenabilitatea.

Iar eu sunt unul dintre aceia care cred cu tărie că un business, deși are ca prim scop să obțină profit, trebuie să aibă și o utilitate pentru comunitate, dincolo de beneficiile pe care aceasta le are folosind produsele sau serviciile oferite de acea companie.

Sigur că tonul în materie de sustenabilitate a fost dat peste tot în lume de companiile mari și foarte mari care au inclus în strategia lor de dezvoltare și sustenabilitatea – de la ce înseamnă conceptul ăsta și până la acțiuni concrete pe care le-au derulat în acest sens.

Dar pentru că mă adresez vouă, antreprenorilor cu business-uri mai mici sau mai mari, nu am să vă țin lecții despre cum să vă concentrați atenția pe acest concept. Pot să vă spun că, din experiența mea, sustenabilitatea pentru un antreprenor (și nu numai, dar pentru că mă adresez vouă, vă acord întâietate J ) are două valențe:

Prima se referă la o dezvoltare sănătoasă, pe baze solide, cu predicții clare și fără să ardă etape. Cu alte cuvinte, încet dar sigur. Și evident, cu un risc asumat. Adică un business care folosește eficient resursele – atât cele financiare cât și cele umane.

A doua valență este legată de o atitudine responsabilă față de comunitatea din care un business face parte și în care își desfășoară activitatea. Iar dacă pe lângă această abordare, business-ul în sine presupune servicii sau produse destinate consumului dar care sunt prietenoase cu mediul și contribuie la protejarea lui, atunci cercul se închide și mai bine și vorbim deja de economie circulară.

Iar cel mai recent exemplu de antreprenoriat local care îmi vine în minte acum în acest sens este Biodeck, o firmă înființată anul trecut care produce ambalaje făcute din plante, 100% biodegradabile și compostabile. Practic, este o alternativă sustenabilă la ambalajele din plastic de unică folosință.

Dar a fi responsabil față de cel de lângă tine sau față de mediu nu înseamnă că trebuie să faci investiții mari în cine știe ce capacități de producție. Nu, deloc. Desigur, anvergura responsabilității este direct legată de anvergura business-ului și de tipul de afacere. Evident că un producător dacă vrea să fie responsabil față de mediu își va eficientiza consumul de apă sau de electricitate sau va investi într-o linie de producție care respectă anumite standard față de mediu.

Dar noi, cei mai mici, putem face lucruri mari cu investiții mici sau chiar zero. Ba mai mult, luați ca indivizi, și nu neapărat ca entități de business, putem face și așa lucruri. Trebuie doar să avem acel drive interior care să ne determine să ne imprimăm un anumit comportament!

Mai demult citeam că, potrivit calculelor Food and Agriculture Organization of The United Nations (FAO), în condițiile în care mai mult de jumătate din populația globului trăiește în sărăcie și foame, în 2016 volumul de alimente aruncate la nivel global a fost de… 1,6 miliarde de tone! Iar același raport arată că dacă deșeurile alimentare ar fi constituite într-o țară, aceasta ar fi al treilea cel mai mare emitent de dioxid de carbon din lume, după China și SUA.

Tocmai de aceea, start-up-uri și ONG-uri de la nivel internațional au început să se concentreze pe găsirea de soluții pentru a combate această problemă. În Danemarca de exemplu, s-a creat un cluster – o inițiativă colaborativă formată din companii, mediul academic și autorități publice – care și-a propus să genereze idei inovatoare pentru a combate risipa de hrană. Asta în condițiile în care Danemarca este una dintre țările din UE care a reușit să reducă deșeurile provenite din alimente cu 25% în ultimii cinci ani.

Așadar, cei care vă știți că aveți un business în zona de food, puteți începe de pe acum să fiți (mai) sustenabili: dacă aveți pe stoc produse perisabile care nu s-au vândut – fructe, legume, etc – puneți-le într-un spațiu separat și vindeți-le la reduceri semnificative! Sau luați legătura cu un ONG care vă poate ajuta să le donați către cei care chiar au nevoie de ele.

V-am inspirat un pic? Voi ce faceți ca să fiți (mai) sustenabili sau să deveniți așa? Mâine e o nouă zi și un început pentru a pune pe hârtie planuri noi! J